Personalități

Tradiționaliştii Europeniştii

Nichifor Crainic

Eugen Lovinescu

în perioada 1945-1989(dupa Al Doilea Razboi Mondial)- în timpul comunismului, contactul cu Europa scade, acesta menținându-se doar prin scriitorii și artiștii stabiliți în străinătate
- contactele au fost reluate odată cu prăbușirea comunismului și revenirea la democrație.

PERIOADA INTERBELICǍ:

În perioada interbelică s-au conturat două orientări în cultura română: europeniștii și tradiționaliștii:

europeniștii, prin vocea lui Eugen Lovinescu, susțineau teoria sincronismului, prin care România trebuia sa urmeze modelul Europei Occidentale

tradiționaliștii, prin vocea lui Nichifor Crainic, erau de părere că civilizația românească trebuie să respecte specificul național și să aibă la baza dezvoltării sale cultura creștin-ortodoxă.

Disputa între europenişti şi tradiţionalişti

În perioada interbelică au existat două orientări în cultura română, una care îi grupa pe intelectualii numiţi europenişti şi alta pe cei tradiţionalişti.

Europeniștii

Idee principală: România trebuie să urmeze modelul Europei Occidentale pentru progres economic, social şi cultural.

Lider: Eugen Lovinescu, autor al Istoriei civilizaţiei române moderne.

Teoria sincronismului: modernizarea României prin contactul cu civilizaţia occidentală (sec. XIX).

Critica: respingerea idealizării lumii rurale.

Evoluţia modernizării: de la imitaţie superficială la adaptare reală a modelelor occidentale.

Perioada interbelică: România se sincronizează tot mai mult cu Occidentul.

Rol social: burghezia şi intelectualii promovează civilizaţia occidentală.

Reviste reprezentative: Sburătorul şi Contimporanul.

Autori importanţi: Ion Barbu, Camil Petrescu, George Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Tudor Vianu, George Călinescu.

Tradiționaliștii

Idee principală: Modelele de dezvoltare ale României trebuie căutate în trecutul autohton, nu în Occident.

Viziune: Civilizația românească este rurală; valorile occidentale urbanizate nu se potrivesc specificului național.

Revistă reprezentativă: Gândirea, condusă de Nichifor Crainic.

Curent principal: Ortodoxismul, inițiat de Crainic – cultura creștină este cea mai înaltă formă a spiritului uman.

Surse de inspirație: Părinții Bisericii și teologii moderni (Serghei Bulgakov, Nikolai Berdiaev).

Critica lui Crainic: Intelectualii occidentaliști ai sec. XIX–XX s-au îndepărtat de popor și de spiritualitatea religioasă românească.

Colaboratori ai revistei Gândirea: Lucian Blaga, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Ionel Teodoreanu, Camil Petrescu, George Bacovia.

Particularitate: Mulți tradiționaliști s-au inspirat din cultura populară, dar s-au exprimat prin curente moderniste.

Legături între curente: Unii autori au colaborat și cu revistele europeniste, și cu cele tradiționaliste.

Lucian Blaga:

A căutat specificul național în filonul tracic și în credințele precreștine.
Considera că spiritualitatea românească este reprezentată cel mai bine de lumea satului.
Teoria stilului și originalității culturii influențată de Freud și Jung.

Lucian Blaga a fost în ambele tabere ?

Lucian Blaga nu s-a încadrat strict și definitiv într-o singură tabără (europenistă sau tradiționalistă), ci a reprezentat o sinteză originală, fiind asociat inițial cu tradiționalismul, dar având o operă profund influențată de modernismuleuropean.

1. Legătura cu Tradiționalismul

Lucian Blaga a fost un membru marcant al revistei Gândirea în perioada ei de început, devenind unul dintre teoreticienii tradiționalismului interbelic.
Contribuția sa: El a dezvoltat o filosofie autohtonă, axată pe spațiul și spiritualitatea românească, prin concepte precum "spațiul mioritic" și "Marele Anonim", explorând miturile și credințele populare românești.

2. Elementul Modernist/Europenist

În poezie și dramaturgie, Blaga a adoptat elemente din curentul european Expresionism, adaptându-l într-o manieră proprie, numită adesea "expresionism autohtonizat" sau "îmblânzit".
Opera sa lirică (ex: Poemele luminii) este considerată o expresie a modernismului interbelic.