Expresionismul în cultura românǎ

Expresionismul românesc s-a manifestat în:

• literatură, prin autori ca:

  • Ion Vinea – a promovat idei cubiste și constructiviste în paginile revistelor de avangardă; 

  • Sașa Pană și Ilarie Voronca – poeți care, influențați de cubism și futurism, au explorat dislocarea imaginii poetice și fragmentarea percepției; 

  • Tristan Tzara – deși cunoscut ca fondator al dadaismului, în primele sale texte se pot observa influențe cubiste în organizarea versurilor și în viziunea anti-narativă.

• arte plastice, precum:

  • Marcel Janco – unul dintre fondatorii dadaismului, dar cu o perioadă influențată de cubism, mai ales în compozițiile geometrizate; 

  • Victor Brauner – în lucrările de început, a fost influențat de cubism, înainte de a trece la suprarealism; 

  • Corneliu Baba – deși cunoscut mai târziu pentru realismul expresiv, în perioada de formare a fost influențat de stilurile moderne, inclusiv cubismul. 

• arhitectură:

  • Arhitectura modernistă românească din perioada interbelică a integrat volume geometrice, linii drepte și o estetică funcționalistă influențată de cubism și constructivism, în special în București. 

   Tristan Tzara împreună cu mai mulţi tineri de diverse naţionalităţi, a creat, în Elveţia, în perioada Primului război mondial, un curent cultural numit dadaism. Dadaismul era o mişcare culturală apărută ca protest faţă de civilizaţia modernă; dadaiştii considerau că civilizaţia modernă dusese la devastatorul război mondial, astfel că ei au negat valorile acesteia. Membrii mişcării contestau esenţa modernităţii, şi anume, gândirea raţională şi valorile estetice bazate pe căutarea frumuseţii eterne. De aceea dadaismul s-a manifestat ca promotor al libertăţii neînfrânate a individului, al iraţionalului, al imperfecţiunii şi ca un contestatar al ordinii şi al purităţii formelor artistice. "Reţeta" poeziei perfecte pe care o propune Tzara este sugestivă pentru felul în care dadaiştii înţelegeau actul artistic: se ia un ziar din care se decupează cuvinte la întâmplare, se amestecă toate şi se extrag pe rând, apoi se copiază în ordinea în care au fost extrase şi astfel a apărut o poezie originală şi reprezentativă pentru creatorul ei. Inclusiv termenul care denumea curentul cultural, dada, fusese găsit prin deschiderea unui dicţionar la întâmplare, arătând cât de arbitrar poate fi actul artistic. Dadaismul a stat la baza mişcării suprarealiste. Dintre adepţii curentului dada, poetul André Breton şi artistul plastic Marcel Duchamp au devenit apoi membrii de bază ai suprarealismului.

Reviste ca Contimporanul, Integral, 75 HP au promovat ideile cubiste alături de alte curente avangardiste (futurism, dadaism, constructivism), oferind un spațiu de manifestare pentru tinerii artiști și scriitori inspirați de noile tendințe europene. 

Contemporanul

   Contemporanul este numele sub care au fost publicate mai multe reviste științifice și literare. Prima publicație a apărută la Iași între iulie 1881 și mai 1891, sub îngrijirea lui Ioan Nădejde și Vasile G. Morțun. 

Contimporanul, publicație avangardistă (1922-1932)

  Numele Contemporanul a lansat o tradiție, fiind o titulatură potrivită pentru a ilustra preocuparea pentru noutățile în materie de știință și cultură și pentru noile curente de idei, în opinia inițiatorilor revistei literare de avangardă Contimporanul, apărută în anul 1922 la București. Revista a apărut la început ca un săptămânal (3 iunie 1922 – 7 iulie 1923), apoi lunar (aprilie 1924 – ianuarie 1932) și s-a bucurat de colaborarea unor nume de rezonanță ale culturii românești interbelice: Felix Aderca, Tristan Tzara, Tudor Arghezi, Benjamin Fundoianu, Nicolae Davidescu, Sandu Tudor, Ion Sân-Giorgiu, Mircea Eliade, Ilarie Voronca, Adrian Maniu, Urmuz, Marcel Iancu. Revista a publicat articole politice de orientare democratică precum și articole având ca subiect curentele de avangardă europene precum cubismul, expresionismul, dadaismul, futurismul și suprarealismul.