Nichifor Crainic


Nichifor Crainic
Nichifor Crainic (unul dintre pseudonimele lui Ion Dobre, n. 22 decembrie 1889, Bulbucata, Vlașca, România – d. 20 august 1972, Mogoșoaia, Ilfov, Republica Socialistă România) a fost un teolog, scriitor, poet, ziarist, politician, editor, filosof, ideolog de extremă dreaptă fascist rasist, și antisemit român.
A condus revista "Flamura" și, după strămutarea revistei Gândirea, una dintre cele mai importante reviste literare din perioada interbelică, de la Cluj la București, preia conducerea acesteia de la Cezar Petrescu, devenind directorul și mentorul ei și - după cum lăsa să se înțeleagă - inițiatorul curentului gândirist, axat pe autohtonism, neo-ortodoxism și naționalism. În "Gândirea" au apărut numeroase articole și eseuri programatice, care vor defini orientarea politică naționalistă a curentului gândirist, tributar ortodoxismului militant și care prezenta similitudini cu fascismul italian.
Nichifor Crainic a fost asociat cu ambele reviste, dar rolul său cel mai important a fost la "Gândirea".
"Gândirea": Nichifor Crainic a fost directorul și ideologul revistei "Gândirea" începând cu anul 1928, după ce s-a implicat în conducerea ei din 1926. El a transformat această publicație în cea mai importantă revistă literară interbelică pentru curentul Gândirismului, axat pe neo-ortodoxism, autohtonism și naționalism.
"Flamura": De asemenea, Nichifor Crainic a condus revista "Flamura" pentru o perioadă, însă impactul său major în definirea unei doctrine culturale a fost legat de revista "Gândirea".

Revista Gândirea
Revista "Gândirea" este una dintre cele mai importante și influente publicații culturale și literare din perioada interbelică românească (1921–1944), devenind simbolul curentului Gândirismului.
Rolul lui Nichifor Crainic:
Deși revista a fost fondată la Cluj în 1921 de Cezar Petrescu și D. I. Cucu, ea și-a atins apogeul și și-a definit ideologia sub conducerea lui Nichifor Crainic.
1926: Nichifor Crainic se implică în conducerea revistei.
1928: Devine directorul și ideologul publicației, imprimându-i o direcție categorică.
În ce consta impactul ei cultural
Polemica: Revista a generat o mare parte din polemica ideologică a interbelicului, definind tabăra tradiționalistă în fața celei moderniste.
Valoarea Estetică: Deși bazată pe o ideologie rigidă, revista a publicat o literatură de înaltă calitate, reunind scriitori de mare prestigiu (Lucian Blaga, Ion Pillat, Tudor Arghezi etc.), care, chiar dacă nu aderau la toate tezele lui Crainic, explorau teme autohtone și spirituale.
Restaurarea Teologiei: A avut meritul istoric de a aduce temele teologice și mistice în prim-planul culturii laice, contribuind la o revalorizare a Ortodoxiei în rândul intelectualilor.