1.Expresionismul
Expresionismul a fost un curent artistic modernist, inițial prezent în poezie și pictură, ce are ca origine Germania la începutul secolului al XX-lea. Acesta este caracterizat de prezentarea lumii din perspectivă strict subiectivă, distorsionată intenționat, pentru a crea momente emoționante care să transmită idei și stări de spirit. Artiştii expresionişti căutau să redea esenţa lucrurilor sau a fenomenelor, deformând în mod voit realitatea fizică pentru a surprinde expresia psihologică. Expresioniştii au prezentat, în general, o viziune pesimistă asupra realităţii. În pictură, expresioniştii au fost interesaţi de teme ca frica, disperarea, moartea şi au folosit ca modalităţi de exprimare culori intense şi linii frânte. Cel mai reprezentativ artist expresionist este pictorul norvegian Edvard Munch iar lucrarea sa cea mai celebră este Strigătul. În literatură, expresioniştii au avut ca temă predilectă valorificarea miturilor. Din această perspectivă, scriitorul român care se încadrează acestui curent este Lucian Blaga.
- Expresionismul este un curent artistic care presupune prezentarea exagerată a stărilor interioare
- în literatură, tema principală era valorificarea miturilor
- în literatura română, principalul reprezentant este Lucian Blaga
Expresionismul în cultura românǎ
Expresionismul românesc s-a manifestat în:
literatură, prin autori ca:
Lucian Blaga – în special în volumele Poemele luminii (1919), În marea trecere (1924);
Ion Vinea și Tudor Vianu, în unele scrieri teoretice și poetice;
George Bacovia – deși adesea considerat simbolist, are accente expresioniste (angoasă, dezolare, destrămarea lumii);
arte plastice, prin pictori precum:
Ion Țuculescu, Iosif Iser (în anumite lucrări), Victor Brauner;
teatru, prin dramaturgi ca:
Lucian Blaga (Zamolxe, Avram Iancu), unde trăirile și miturile interioare sunt mai importante decât acțiunea realistă.
